Descurajarea

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

Se povesteste ca diavolul s-a hotarat candva sa-si vanda toate instrumentele cu ajutorul carora si-i supunea pe oameni. A facut o multime de pachete, pe fiecare indicand ce contine: suparare, crima, minciuna, necinste, mandrie si asa mai departe. Dupa ce toate pachetele au fost vandute, cineva a observat ca un pachet n-a fost pus in vanzare, l-a intrebat pe diavol, de ce?

- Pentru ca aceasta este cea mai puternica dintre armele mele si pe aceasta nu vreau s-o vand. Ea este descurajarea. Cand cineva ajunge la aceasta, il am in mod sigur in mana!".

Taina Crăciunului este minunată!

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

Este bucuria care ne vine din ceruri. În această noapte sfântă cerul se unește cu pământul. Pe scara cerească cetele de îngeri cântă într-un imn de bucurie ” Slavă întru cei de sus, lui Dumnezeu și pe pământ pace între oameni bunăvoire”. Sunt îngerii Crăciunului. Sunt îngerii Bucuriei, ai luminii, ai Iubirii, ai Generozității, ai Păcii și Abundenței pentru toți. Îngerii anunță pe oameni că se naște Iisus.” Iată vă vestesc vouă o bucurie mare, care va fi pentru tot poporul, că vi s-a născut azi Mântuitor, care este Hristos Domnul, în cetatea lui David” (Luca 2,10-11). Iisus se naște din fecioara Maria prin lucrarea Duhului Sfânt. Vestea Naşterii lui Hristos este adusă păstorilor de la Bethleem de îngerul Domnului,. Aşadar, vestea Naşterii Domnului se face deodată prin cuvânt ceresc şi prin vedere cerească. Această seară minunată este vegheată de Luceafărul Iubirii. Inimile și întreaga creație sunt mângâiate de adevărata pace.
  Sărbătoarea Nașterii Domnului este binecuvântată pentru că și noi devenim mărturisitori ai bucuriei într-o lume care trăiește sub semnul tristeții. Nu ne putem bucura de Crăciun dacă nu-L vom primi pe Hristos în sufletul nostru. Primindu-L vom putea dărui la rândul nostru cel mai frumos dar: bucuria pe care nimeni și nimic nu o poate umbri.
Fiind acoperiți de mantia acestei sărbători, gândurile noastre ar trebui să se închine la adevărata sursă de Iubire adică Hristos. Trecând printr-o perioadă de curățenie sufletească, prin post și rugăciune, ne pregătim să facem loc, în suflet, adevăratului Dar. În aceste zile de sărbătoare nu ar trebui să facem altceva decât să sărbătorim, să ne bucurăm de primirea Darului ceresc.
Strămoşii noştri ne-au lăsat o serie de obiceiuri şi superstiţii legate de Ajunul Crăciunului. Din popor se spune că, respectarea lor atrage după sine norocul şi bunăstarea în anul care vine. Simbolul Crăciunului este bradul. Chiar dacă este cumpărat cu mult înainte, el se împodobeşte în Ajunul Crăciunului. De Sărbători e o tradiţie să faci bradul şi să te bucuri de magia cadourilor. Însă cele mai frumoase cadouri nu se află sub Pomul de Crăciun. Cele mai frumoase cadouri sunt chiar prietenii tăi, familia, copiii şi cei pe care îi iubeşti.
           Vâscul adus în casă de Crăciun cheamă norocul şi belșugul, îndepărtează certurile şi ajută la menţinerea armoniei în familie, speriind bolile, ghinionul şi demonii. Verdele plin de viaţă al frunzelor de vâsc, strălucirea fructelor sale maturizate în miezul iernii, când toate celelalte plante dorm, sânt legate de naşterea Mântuitorului, care a trezit şi a dăruit viaţă veşnică inimilor celor care au primit harul Său. Cununa de vâsc este o reproducere a aureolei de lumină care înconjoară creştetul lui Iisus, încă din momentul naşterii. Un alt obicei vorbeşte despre aruncarea boabelor de grâu şi de porumb în faţa colindătorilor.
Oamenii ca și îngerii vestesc că s-a născut pruncul Iisus, prin colindele deosebit de frumoase care ne mângâie auzul, în Ajunul Crăciunului. Începând cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul nopţii şi până la revărsatul zorilor, uliţele satelor răsună de glasul micilor colindători. Colindele reprezintă cântecul nostru strămoșesc care răsună an de an la casele creștinilor. Ele vestesc Nașterea Domnului aducându-ne în suflet pacea, liniștea, și bucuria. Colindele sunt bogăția sufletului și zâmbetul îngerilor. Uşa se deschide tuturor colindătorilor. Urările lor au forţe magice. „Florile dalbe”, „Domn, Domn să-nalţăm”, „Bună dimineaţa la Moş Ajun”… sunt colinde care transmit urări de sănătate, rod bogat, împlinirea dorinţelor în noul an. Potrivit credinţei populare colindătorii sunt cei care aduc norocul în anul care vine.
Sărbătoarea Crăciunului este începutul perioadei cu cele mai frumoase obiceiuri populare din tot ciclul anului calendaristic. În general, repertoriul folcloric al Crăciunului este asemănător pe tot cuprinsul ţării. Cu “Steaua”, cu “Vicleimul” sau “Irozii”, cu “Moş Crăciun” sau numai constituiţi în cete, pe vârste, colindătorii vestesc că Magii din Evanghelie ori că păstorii Betleemului: “Astăzi s-a născut Hristos” La sfârşit cei care au cântat sunt răsplătiți cu mici daruri: colaci, nuci sau mai nou cu bani.
Dorinţa creştinilor de a reproduce scene de la Naşterea Mântuitorului, că venirea Magilor după steaua călăuzitoare, a dat naştere la “Umblatul cu “Steaua””. Textele de stea relatează despre drumul Magilor până la Betleem şi închinarea lor cu daruri: aur, smirnă şi tămâie (aurul simbolizează demnitatea împărătească, smirna – suferinţă, tămâia – jertfă). Steaua, confecţionată asemenea astrului divin (uneori este foarte mare, ca în zona Neamţului), cu icoană pusă în mijloc, este purtată în faţă de cetaşi. Toţi colindă într-un glas în faţa gazdelor, iar în final le urează sănătate şi prosperitate.
An de an, Iisus doreşte să se nască în peștera cea întunecoasă și răcoroasă a inimilor noastre, pentru a reaprinde în noi focul iubirii și al bucuriei celei veșnice pentru a devei și noi veșnici. Acest dar al bucuriei este ca o lumânare care arde în interiorul nostru cu flacără blândă. Bucuria este lumina pe care o vedem pe chipul tuturor.Se bucură copiii, se bucură tinerii iar împreună cu ei se bucură bătrânii.
Crăciunul este Sărbătoarea Sărbătorilor care ne strânge cu mic cu mare în sânul familiei. În cadrul familiei domnește bunăstarea. Copiii stau adunați în jurul bradului desfăcând rând pe rând cadourile mult așteptate. Părinții privesc zâmbetele de pe fețele copiilor, bucurându-se și ei. Casa este înmiresmată cu miros de cetină. Masa frumos așezată este încărcată cu de toate. Cozonacii și sarmalele îşi așteaptă musafirii. Sărac sau bogat, tânăr sau bătrân, orice român se gândeşte în această perioadă la masa de sărbători, încercând să adauge, pe lângă bucatele tradiţionale, şi ceva nou, inedit, semn de prosperitate în casă. E în spiritul tradiţiei ca pe masa de Crăciun să se afle câte un pic din belşugul de peste an, dar mai ales să nu lipsească mâncărurile de porc şi-o ulcică din vinul cel mai bun.
Crăciunul reprezintă pentru fiecare dintre noi un moment deosebit. E o sărbătoare care ne face să ne privim viaţa altfel, să-i vedem pe ceilalţi într-o lumină mai favorabilă, să ne deschidem sufletul mai uşor. Dincolo de faptul că este una dintre cele mai importante sărbători creştine, Crăciunul e aşteptat cu mare entuziasm de toată lumea, indiferent de vârstă, uneori chiar şi de religie.
Pacea şi liniștea să ne fie călăuză de Crăciun. Să fim mai buni, mai înțelegători, să împărțim cu bucurie spiritul sărbătorii! Să uităm în aceste zile ale sărbătorilor Crăciunului de tristețe, de sărăcie, să ne îmbogăţim cu credința în Dumnezeu, să respectăm tradițiile frumoase ale neamului nostru, să fim bucuroși! Sărbătorile de iarnă sunt pentru noi toți, indiferent de vârstă, momente de renaștere, bucuria de a fi creștini.
sursa

 https://www.facebook.com/IscuGabrielCiprian

GHETELE..

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

    Intr-un sat de munte, era un om vestit pentru harnicia sa. Dar, pe cat de muncitor era omul, pe atat de lenes era fiul sau. Toata ziua ar fi stat degeaba si tot nu s-ar fi plictisit. Numai ca, intr-o dupa-amiaza, se duse la tatal sau si ii spuse:

    - Tata, am vazut pe ulita niste baieti incaltati cu ghete noi, foarte frumoase. As vrea si eu asa ghete.

    - Mai baiete, i-a raspuns omul, daca ai munci si tu cat de putin, ti-as da banii, dar asa, pe degeaba, zi si tu, e drept ?

    N-a mai spus nimic copilul, dar a plecat suparat. Tare si-ar fi dorit asemenea ghete, asa ca, a doua zi, iar s-a dus sa-i ceara bani tatalui sau. Dar si de data aceasta parintele l-a refuzat.

    Cand a venit si a treia zi sa-i ceara bani, taranul i-a spus:

    - Uite, mai baiete -vad ca nu mai scap de tine! Eu am treaba aici, in gradina. Dar, in pod, e o gramada de grau ce trebuie vanturat, ca altfel se umezeste si se strica. Pune mana pe lopata, vantura tu graul si pe urma vino aici si-ti dau bani sa-ti cumperi ghetele.

    N-a mai putut baiatul de bucurie. S-a urcat repede in podul casei, dar nu prea il tragea inima la munca. Asa ca s-a culcat pe un brat de fan, a tras un pui de somn, dupa care a alergat in curte, strigand:

    - Gata tatuca, am vanturat tot graul. Acum imi dai banii ?

    - Nu! - a raspuns omul categoric. Ti-am spus sa vanturi graul, nu sa pierzi vremea. Treci in pod si fa ce ti-am spus!

    A plecat iar baiatul, dar nu putea intelege de unde stia tata ca el nu vanturase graul. Probabil ca l-a surprins dormind si nu l-a trezit, ca altfel nu se poate ... Asa ca, dupa ce s-a urcat iarasi in podul casei, s-a pus la panda in loc sa aiba grija de grau. A stat el pret de jumatate de ceas, cu ochii atintiti spre tatal sau, care muncea de zor in curte, si, socotind el ca-i de ajuns, se duse iarasi in gradina.

    - Tata, am terminat toata treaba, n-a ramas bob de grau neintors. Acum imi dai banii ?

    - Mai baiete, dupa ce ca esti lenes, mai esti si un mare mincinos. Nu ti-e rusine ? Sa stii ca, daca nici de data asta nu te duci in pod si nu faci treaba cum se cuvine, nu mai vezi nici o gheata. Ai inteles ?

    Cand a vazut baiatul ca altfel nu se mai poate, s-a urcat in pod, a pus mana pe lopata si a inceput sa vanture graul. Dar, cum a bagat lopata in gramada, a gasit ascunsa in grau o pereche de ghete noi noute, exact asa cum isi dorea el.

    De bucurat, s-a bucurat, cum era si de asteptat, dar, in acelasi timp, ii crapa obrazul de rusine pentru minciunile sale de mai'nainte. Fara sa-l mai puna nimeni, a vanturat tot graul, dupa care s-a dus si in gradina sa isi ajute tatal. Acum simtea, intr-adevar, ca merita ghetele, dar, mai mult decat atat, simtea cat de bine este sa fii alaturi de parinti si sa ii ajuti.

    "Cresteti-va copiii in invatatura si intelepciunea Domnului!"